Pagina principală: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
nu sunt sigur că mai merge clasa asta, dar teoretic vrem asta pe mobil
Fără descriere a modificării
Etichete: Modificare mobilă Modificare de pe versiunea pentru mobil
Linia 16:
{| style="margin: 2px 0 0 0; background: none;"
| style="width: 54%; border: 1px solid #a7d7f9; background: #fff; vertical-align: top; color: #000; -moz-border-radius: 3px; -webkit-border-radius: 3px; border-radius: 3px;" |
{| id="mp-tfaleft" style="padding: 2px; width: 100%; vertical-align: top; background: #fff;"
! <div style="padding: 3px; float: right; margin: 2px 2px 0px 0px;">[[File:Cscr-featured.svg|22px|alt=Articole de calitate|link=Wikipedia:Articole de calitate|Articole de calitate]]</div><div style="padding: 0.4em 0.5em; margin: 0; background: #faecc8; font-size: 115%; font-weight: bold; border: 1px solid #ccc; text-align: left; color: #000; border-radius: 3px 3px 0 0px; -moz-border-radius: 3px 3px 0 0px; -webkit-border-radius: 3px 3px 0 0;">Conținut recomandat</div>
|- id="mp-tfa" title="Conținut recomandat"
|-
| style="color: #000; font-size: 100%; padding: 10px 5px 10px 5px;" | {{#invoke:Pagina principală|articoleBune}}
<!-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------|-
Linia 27:
|-
! <div style="padding: 3px; float: right; margin: 2px 2px 0px 0px;">[[File:Nuvola apps filetypes orange.svg|23px|alt=Știați că?|link=Wikipedia:Știați că|Știați că?]]</div><div style="padding: 0.4em 0.5em; margin: 0; background:#ffe9a6; font-size: 115%; font-weight: bold; border: 1px solid #ccc; text-align: left; color: #000; border-radius: 3px 3px 0 0px; -moz-border-radius: 3px 3px 0 0px; -webkit-border-radius: 3px 3px 0 0;">Știați că?</div>
|- id="mp-dyk" title="Știați că?"
|-
| style="color: #000; font-size: 100%; padding: 10px 5px 10px 5px;" | {{Știați că}}
|}
Linia 35:
------------------------>
| style="width: 46%; border: 1px solid #a7d7f9; vertical-align:top; border-radius: 3px; -moz-border-radius: 3px; -webkit-border-radius: 3px;" |
{| id="mp-dyk" style="width: 100%; padding: 2px; vertical-align:top;"
! <div style="padding: 3px; float: right; margin: 2px 2px 0px 0px;">[[File:Gnome globe current event.svg|22px|alt=Știri|link=Format:Actualități|Știri]]</div><div style="padding: 0.4em 0.5em; margin: 0; background: #F0F3CD; font-size: 115%; font-weight: bold; border: 1px solid #ccc; text-align: left; color: #000; border-radius: 3px 3px 0 0px; -moz-border-radius: 3px 3px 0 0px; -webkit-border-radius: 3px 3px 0 0;">Știri</div>
|- id="mp-itn"
|-
| style="color:#000; font-size: 100%; padding: 10px 5px 10px 5px;" id="mp-itn" | {{Actualități}}
|-
Linia 45:
|-
! <div style="padding: 3px; float: right; margin: 2px 2px 0px 0px;">[[File:Crystal Clear app date month free.png|25px|alt=Ziua de astăzi în istorie|link=Format:Aniversările zilei|Ziua de astăzi în istorie]]</div><div style="padding: 0.4em 0.5em; margin: 0; background: #E4D8F5; font-size: 115%; font-weight: bold; border: 1px solid #B1A5C2; text-align: left; color: #000; border-radius: 3px 3px 0 0px; -moz-border-radius: 3px 3px 0 0px; -webkit-border-radius: 3px 3px 0 0;">Ziua de astăzi în istorie</div>
|- id="mp-otd" title="Aniversările zilei"
|-
| style="color:#000; font-size: 100%; padding: 10px 5px 10px 5px;" id="wp-tfp" | {{Aniversările zilei|antet=1|imagine=1}}
|-

Versiunea de la 19 iunie 2017 00:59

Articole de calitate
Conținut recomandat
Nicolae Grigorescu, supranumit Nicu zugravul, şi cele mai importante biserici unde a pictat: Mănăstirea Căldărușani, Mănăstirea Zamfira și Mănăstirea Agapia

Începând de la vârsta de cincisprezece ani, Nicolae Grigorescu a fost cunoscut sub apelativul de Nicu Zugravul datorită unei importante preocupări pe care a avut-o în realizarea de icoane și prăznicare la biserica din Băicoi și Mănăstirea Căldărușani, precum și în zugrăvirea bisericilor de la Mănăstirea Zamfira, Mănăstirea Agapia și biserica din Puchenii Mari. De la vârsta de zece ani, el a fost ucenicul pictorului Anton Chladek pentru o perioadă de doi ani, și după unele surse, a învățat pictura bisericească și cu alți meșteri autohtoni, cum au fost Niță Pârâiescu la Băicoi sau Evghenie Lazăr la Căldărușani. Până la zece ani, Nicolae a mai fost ucenic și pe la alți meșteri zugravi bucureșteni: la Gheorghe Puiu din Olari, mai apoi la fratele acestuia Dragomir și după aceea la Nae Pantelimonescu care era un zugrav renumit în acele timpuri. Istoricii de artă care i-au analizat parcursul artistic, au considerat că Nicolae Grigorescu care era posesorul unui talent nativ deosebit, a fost influențat în mod hotărâtor de Anton Chladek mai ales prin activitatea lui de miniaturist, mai presus de cea de zugrav sau realizator de icoane.

O lungă perioadă, Grigorescu a fost preocupat de problemele tehnice necesare desfășurării meșteșugului zugrăvelii. El a căutat să găsească o formulă adecvată de aplicare a clasicismului în iconografia tradițională, urmând, desigur, drumul înaintașilor săi în această direcție. A încercat și soluții proprii conforme spiritului său de artist, dar fără a se îndepărta de gustul publicului care era cantonat în percepțiile de natură istorică asupra unor astfel de tematici. Rezultatul nu a zăbovit să apară, și din melanjul uneori contradictoriu a acestor tendințe pe care le-a abordat, reiese că din anul 1853, el a reușit să depășească tot ce au știut să facă toți zugravii de dinainte-a sa. Practic, el i-a depășit pe Aton Chladek, Gheorghe Tattarescu sau Constantin Lecca, cei care au fost promotorii înnoirii clasiciste din primele decenii ale secolului al XIX-lea în România.

Cele mai importante realizări în pictura bisericească, care-i marchează de altfel și evoluția artistică sunt icoanele și prăznicarele de la biserica din Băicoi, icoanele de la Mănăstirea Căldărușani, icoana Sfântului Spiridon de la biserica Alexa din București, Epitaful, praporul și icoanele împărătești de la Mănăstirea Zamfira și monumentalele picturi de la Mănăstirea Agapia. Picturile murale de la Zamfira și mai apoi picturile de la Agapia au fost cele mai remarcabile realizări din viața artistului de până la douăzeci de ani, ele fiind considerate de către critica de artă o culme în pictura religioasă a secolului al XIX-lea din România. Trecând totul prin propriul său filtru și dându-le o interpretare personală în majoritatea cazurilor, el a mers, totuși, pe drumul înaintașilor săi, chiar dacă a acceptat și indicații asupra manierei de realizare sau a modului de organizare a scenelor religioase, astfel încât rezultatul să corespundă canoanelor bisericii ortodoxe române. Picturile de la Mănăstirea Agapia au la bază compoziții ale pictorilor Titian, Rafael, Leonardo da Vinci, Bartolomé Esteban Murillo, Rembrandt, Auguste Chauvin și mulți alții care nu au fost încă identificați de către critica de artă.

În momentul în care Nicolae Grigorescu a început să execute gravuri după operele marilor maeștrii apuseni pentru realizarea compozițiilor sale de natură religioasă, el a înțeles că se impunea cu necesitate să urmeze studii de pictură serioase, așa cum predecesorii săi Barbu Iscovescu, Constantin Rosenthal sau Ion Negulici le-au făcut prin atelierele din străinătate. Nicolae Grigorescu a făcut două petiții adresate domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei (1856) și caimacanului Alexandru D. Ghica (1857) prin care le-a cerut acestora acordarea unei burse de studii în Vestul Europei. Amândouă cererile au rămas fără rezultat din motive birocratice. Ca urmare a celei de a doua petiții, s-a organizat un concurs la care a participat și pictorul Constantin I. Stăncescu, protejatul lui Gheorghe Tattarescu, care a câștigat competiția prin favoruri clientelare. Grigorescu a beneficiat, în schimb, de atenția pe care i-a acordat-o Mihail Kogălniceanu, care a văzut picturile pe care le realiza el la Agapia. Ca urmare, Kogălniceanu a dat dispoziție să i se acorde o bursă de studii la Paris începând din luna septembrie a anului 1861.

Știați că?
Știați că?
Știri
Știri
Centenarul Primului Război Mondial
Centenarul Primului Război Mondial
Wikipedia în limba română comemorează 100 de ani de la participarea României la Primul Război Mondial printr-un portal special. Intrați pentru a vedea articolele și materialele multimedia și a participa la dezvoltarea subiectului.
Ziua de astăzi în istorie
Ziua de astăzi în istorie
20 mai:
Harta Lumii de Ortelius

Alte aniversări: 19 mai20 mai21 mai

Comunitate
Comunitate

Sunteți pentru prima dată la Wikipedia? Începeți de aici.

Wikipedia Română în subiecte
Științe aplicate · Fizică · Chimie · Astronomie · Oameni de știință · Geometrie · Algebră · Matematicieni
Transport · Mașini · Inginerie · Telecomunicații · Informatică și Electronică · Nanotehnologie · Agricultură · Spațiu · Tehnologie militară
Corpul uman · Boli · Psihologie · Nutriție · Genetică · Tratamente · Urgențe medicale

Viață · Biologie · Microbiologie · Plante · Nevertebrate · Cordate · Pești · Amfibieni · Reptile · Păsări · Mamifere

Geologie · Ecologie · Țări · Hărți · Orașe · Mări și oceane · Dealuri · Râuri · Insule · Vreme și climă · Expediții
Societate · Cultură · Sociologie · Antropologie · Politologie · Guvern · Drept · Politică · Justiție · Educație · Armată
Economie · Industrie · Afaceri · Bănci

Filozofie religioasă · Teism · Ateism · Creștinism · Iudaism · Hinduism · Budism · Islam

Lingvistică · Familii de limbi · Limbi antice · Limbi dispărute · Gramatică · Scriere · Poezie · Romane · Literatură fantastică · Literatură română
Arhitectură · Sculptură · Muzică · Dans · Pictură · Fotografie · Film
Competiții sportive · Fotbal · Tenis · Baschet · Handbal · Divertisment

Cronologie · Istorie · Civilizații · Popoare antice · Arheologie · Război · Actualități

Femei după ocupație · Violența împotriva femeilor · Femei în știință · Filozofi · Scriitoare · Romanciere · Laureate ale Premiului Nobel
Scriitori · Oameni de știință · Matematicieni · Cântăreți · Actori · Politicieni · Sportivi
Uniunea Europeană · Țări · Geografie · Politică · Educație · Economie · Istorie · Mediu înconjurător · Limbi · Cultură · Societate · Europeni · Demografie · Sport

Guvernul · Geografie · Economie · Educație · Politică · Mediu înconjurător · Cultură · Istorie · Români · Armată · Sport

Alte proiecte
Wikipedia este unul din proiectele cu conținut liber și gratuit coordonate de Fundația Wikimedia, din care fac parte și:
Wikisursă
Bibliotecă liberă
Wikționar
Dicționar liber
Wikivoyage
Ghiduri de călătorie libere
Wikicitat
Citate și proverbe
Wikimanuale
Manuale și ghiduri libere
Wikiștiri
Sursă de știri
Wikidata
Bază de date cu informații
Commons
Resurse media partajate
Meta-Wiki
Coordonarea tuturor proiectelor
MediaWiki
Software-ul pe care rulează proiectele
Wikispecii
Director de specii
Wikiversitate
Cursuri pentru studenți